Probabil tot ati auzit de TDS, ca trebuie sa fie ba 100, ba 50, ba 20... Dar ce inseamna el?
TDS vine din limba engleza si este prescurtarea de la Total Disolved Solids (Totalul solidelor dizolvate intr-un lichid).
Cu cat apa are mai multe substante in ea, cu atat TDS-ul este mai mare. La polul opus, cu cat avem un TDS mai mic, cu atat apa este mai pura (apa distilata are TDS 0 ppm, apa de osmoza are valori cuprinse intre 1 si 10 ppm).
Cu ce se masoara TDS-ul? 
In general se masoara cu aparate portabile denumite TDS metru.
In ce se masoara TDS?
TDS-ul se masoara in parti pe milion (ppm) sau mg/l.
Atentie! TDS-ul nu face distinctia intre metale grele si alte tipuri de substante, reprezinta doar un numar. Cate solide sunt dizolvate in apa.
Solide dizolvate in apa pot fi:
Calciu, Magneziu, Potasiu, Azot (Amoniac, Nitriti, Nitrati), Fosfati, Clor, Aluminiu, Silicati, metale grele, etc.
Cum e mai bine? Sa am un TDS mare sau unul mic?
Un TDS mic inseamna ca nu avem minerale si saruri in acvariu. Un TDS mare inseamna ca avem multe solide dizolvate in apa.
Pai si cum e mai bine?
Pai depinde...
Daca avem Discus, atunci ar trebui sa avem un TDS de maxim 100 ppm.
La polul opus, daca avem Ciclide Africane, atunci un TDS de 300 ppm e rezonabil. Deci nu prea ne zice mare lucru, nu?
E simplu, daca avem TDS mic, avem si putine solide/minerale/saruri.
Hai sa luam un buletin de analiza (companiile de furnizare a apei au obligatia sa le publice). Am luat aleatoriu din Bucuresti un raport de incercare:
Pai nu scrie nimic de TDS. Nu scrie, dar avem Conductivitatea, care se poate corela cu TDS-ul.
TDS (ppm) = Conductivitate x K (factor de conversie).
K = 0,5 - 0,7 in functie de sarurile din apa (0,5 daca avem saruri organice predominante, 0,7 daca avem saruri neorganice predominante).
Pentru ca nu facem farmacie, uzual K= 0,64
Deci TDS(ppm)= Conductivitate x 0,64
In cazul nostru putem spune ca avem un TDS de 130 ppm.
Hai sa vedem ce mai avem in buletinul de analiza: Nitrati 2,57 ppm (mg/l=ppm). Ne mai raman 127 ppm :).
Cam mult nu ?
Ia sa ne uitam la Duritatea totala (GH). Avem 5,6 grade germane.
Prin aproximatie grosolana TDS (ppm) = GH (dH) x 17,9 => 5,60 x 18 = 100 ppm (factorul depinde foarte mult de raportul dintre calciu si magneziu)
Deci ne mai raman 27 ppm de substante solide in apa (necunoscute).
Am exclus aluminiu nitritii, fierul si amonoiul pentru ca valorile sunt foarte mici.
Mai avem Oxidabilitate (poluarea organica a apei) 1,4 ppm
Bun!
Hai sa vedem... TDS-ul nostru este format conform buletinului nostru de analiza din:
1. GH (Magneziu si Calciu) = 100 ppm
2. Nitrati 2,57 ppm
3. Poluare organica a apei 1,4 ppm
4. 27 ppm inca necunoscut
Ne uitam la pH si vedem ca este 7,6. Stim ca apa distilata are KH 0 si pH 7. Deci teoretic daca am presupune ca avem apa de osmoza si am dori sa crestem pH-ul cu 1 grad, am folosi 50 ppm bicarbonat. 0,6 x 50 = 30 ppm (calcul destul de grosolan).
Evident calculele noastre sunt grosolane si au o marja de eroare destul de mare, dar avem idee ce avem in apa, conform buletinului de analiza si a TDS-ului.