Aquatilia® – Fertilizanți pentru acvarii plantate

Dincolo de pietriș: Cum să alegi substratul perfect pentru acvariul tău

admin — Tue, 03 Mar 2026 13:01:51 +0000

Când te apuci de acvaristică, e ușor să crezi că pietrișul de pe fund e acolo doar ca să arate bine sau ca să aibă plantele de ce să se prindă. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Să ne înțelegem din start: un acvariu e mult mai mult decât o cutie de sticlă plină cu apă. E un ecosistem în miniatură.

Substratul este, de fapt, inima acvariului tău. Aici se desfășoară filtrarea biologică, aici se reglează chimia apei și tot aici se reciclează nutrienții. Oferă o suprafață uriașă pentru bacteriile bune care îți țin apa curată. Alegi substratul greșit? Te vei lupta luni de zile cu alge sau dezechilibre. Îl alegi bine? Acvariul aproape că se va întreține singur.

Hai să desfacem firul în patru și să vedem care sunt marile categorii din care poți alege:

1. Substraturile Inerte: Frumoase, simple, dar… inerte

Nisipul de cuarț, pietrișul clasic, roca vulcanică sau nisipul pentru filtrele de piscină intră toate în această categorie. Sunt materiale derivate din roci sau argilă arsă la temperaturi uriașe, care nu se descompun (sau o fac extrem de lent).

De ce le iubim? Sunt cele mai simple de gestionat. Dacă vrei să muți o plantă dintr-un colț în altul, o faci fără să transformi apa în noroi. În plus, pentru că sunt inerte chimic, nu îți vor modifica parametrii apei (pH, KH), ceea ce face viața mult mai ușoară când faci teste.

La ce trebuie să fii atent:

Granulozitatea e rege: Nu cumpăra nisip extrem de fin (sub 0,5 mm). Se va compacta sub propria greutate, va bloca oxigenul și va duce la formarea unor pungi de hidrogen sulfurat (un gaz extrem de toxic produs de bacteriile anaerobe). Pe de altă parte, pietrișul prea mare lasă resturile de mâncare să cadă adânc, unde putrezesc. Compromisul ideal? O granulație de 1-3 mm.
Aspectul: Găsești pietriș în toate culorile curcubeului, dar dacă vrei un aspect natural și liniștitor, fugi de pietrișul albastru strident sau roz fosforescent!

Comparație rapidă: Substraturi Inerte

Tip Substrat	Modifică KH-ul?	Detalii
Nisip de cuarț / filtru piscină	NU	Neutru, excelent pentru peștii de fund.
Pietriș clasic / bazalt	NU	Stabil, sigur, clasic.
Rocă Vulcanică (Lava rock)	NU	Poros, excelent pentru bacterii.
Coral pisat / Marmură	DA (Masiv)	Ridică periculos KH-ul și pH-ul. De evitat în acvariile plantate!

„Publicitate”: Ce naiba este CEC-ul (Capacitatea de Schimb Cationic)?

Înainte să trecem la solurile „cu puteri magice”, trebuie să vorbim despre CEC. Gândește-te la CEC ca la un burete invizibil pentru nutrienți.

Cu cât un sol are un CEC mai mare, cu atât funcționează mai bine ca un magnet pentru nutrienții din apa acvariului (din excrementele peștilor sau din fertilizantul lichid pe care îl pui). Substratul absoarbe acești nutrienți și îi păstrează în siguranță la rădăcina plantelor, exact acolo unde e nevoie de ei. Substraturile inerte au un CEC aproape de zero, în timp ce solurile active excelează aici.

2. Pământ în acvariu? Da, dar sigilat.

Înainte să apară solurile comerciale scumpe, acvariștii foloseau pământ organic acoperit cu pietriș. E o metodă hibridă, numită adesea metoda Walstad sau capped dirt.

Pui un strat de pământ de flori sau substrat nutritiv la bază (plin de fier și macroelemente), apoi îl „sigilezi” cu 3-5 cm de nisip sau pietriș inert.

Avantajul? Costă ridicol de puțin și plantele vor exploda pur și simplu de fericire.

Dezavantajul major? Nu mai poți rearanja acvariul. Dacă smulgi o plantă cu rădăcini adânci, vei trage pământul prin bariera de nisip și vei face o „cafea noroioasă” care va sufoca peștii. În plus, după 1-2 ani, pământul se va epuiza și va deveni un nămol compact, necesitând adăugarea de tablete fertilizante (root tabs).

3. Aquasoil: „Ferrari-ul” acvariilor plantate

Aici vorbim de produse premium precum ADA Amazonia, Fluval Stratum, Tropica sau Dennerle. Sunt granule sferice obținute din soluri vulcanice bogate, coapte la temperaturi controlate. Sunt pline de acizi humici și fulvici și dictează regulile în acvaristica modernă.

Atenție la vârful de amoniac!
Un secret bine cunoscut (și documentat) în comunitate este șocul amoniacal pe care îl dă ADA Amazonia. Când pui apă prima dată, solul va elibera cantități masive de amoniac (până la 2,0 ppm). E perfect pentru ciclarea acvariului (hrănește bacteriile proaspete), dar este fatal pentru orice pește. Dacă folosești un aquasoil puternic, primele 2 săptămâni înseamnă schimburi masive de apă (50% la fiecare 2 zile) pentru a nu arde plantele și multă răbdare înainte de a introduce vietăți. Există și variante mai blânde (ca Fluval Stratum) care nu au acest vârf toxic, dar se și epuizează mai repede.

Durata de viață:
Aquasoil-ul nu este nemuritor. Între 12 și 24 de luni, granulele se sfărâmă într-un noroi fin și își pierd capacitatea de a scădea pH-ul. Dacă folosești apă dură de la robinet, solul va lupta să o facă acidă și se va epuiza de două ori mai repede. De aceea, profesioniștii folosesc apă de osmoză inversă (RO) remineralizată artificial.

4. Akadama: Secretul japonez furat de la bonsai

La intersecția dintre inerte și organice se află Akadama, o argilă vulcanică poroasă din Japonia (zona Ibaraki), folosită de secole pentru bonsai.

Nu are „bombele” de nutrienți ale unui aquasoil (deci scapi de șocul amoniacal), dar este excepțional de activă chimic: coboară și fixează pH-ul apei la un perfect 5.5 – 6.5. Forma poroasă a granulelor este un paradis pentru bacteriile purificatoare, depășind adesea eficiența filtrelor externe.

Regula de aur: Caută doar variantele coapte dur („Hard Quality” sau „Double Red Line”). Cele ieftine se vor face terci sub apă în câteva luni.

Conflictul Seiryu (sau cum să îți distrugi substratul):
Un avertisment clasic pentru începători: nu combina un sol activ (precum Akadama sau Fluval) cu roci calcaroase (cum e faimoasa piatră Seiryu). Solul va încerca disperat să scadă pH-ul, apa acidă va dizolva rocile care vor elibera calciu, iar solul va absorbi carbonații până se va „arde” complet în doar câteva luni. E o luptă chimică pe care portofelul tău o va pierde.

Cât ne costă toată afacerea? (Sinteză pe scurt)

Tip Substrat	Durată de Viață	Preț Estimat	Verdict
Nisip/Pietriș Inert	Permanentă	Foarte mic (~15 RON/Kg)	Perfect pentru acvarii cu pești, buget redus, mentenanță ușoară.
Pământ (Walstad)	1-2 ani	Minim	Excelent pentru bugete mici și o junglă plantată, dar greu de rearanjat.
Aquasoil (Fluval/ADA)	1-2 ani	Mare (~22-32 RON/L)	Obligatoriu pentru peisagistică de top și plante pretențioase.
Akadama Hard Quality	2-3 ani	Mediu (~11 RON/L)	Ideal pentru filtrare biologică masivă și creveți Caridina.

Alegerea substratului dictează regulile jocului pentru următorii ani ai acvariului tău. Ai deja în minte ce fel de vietăți vrei să găzduiești (pești de comunitate, o specie anume de creveți sau o oază plină de plante)? Analizează opțiunile și construiește-ți un ecosistem echilibrat încă din prima zi!

Lumina în acvariu

admin — Thu, 25 Sep 2025 05:42:00 +0000

Luminile unui acvariu sunt motorul unui acvariu plantat. Acestea alimentează fotosinteza plantelor, dar joacă și un rol la fel de important în redarea unor tonuri de culoare atractive, atât pentru pești, cât și pentru plante. În ultimii ani, au existat îmbunătățiri extraordinare în tehnologia LED a lămpilor de acvariu. Multe sisteme de iluminat moderne oferă o gamă largă de funcții, de la reglarea spectrului până la temporizatoare încorporate.

Unele lumini au chiar și o programare sofisticată, cum ar fi simularea vremii, dar astfel de funcții oferă o valoare reală redusă pe termen lung. Alegerile pot fi derutante pentru acvariștii începători, iar în acest articol ne vom concentra pe câteva aspecte-cheie ale alegerii unei lumini pentru acvariul dumneavoastră plantat.

Cum putem compara o lampă: Putere — măsurată în μmol de PAR. (A se citi împreună cu acest articol).

PAR (Radiație Fotosintetic Activă) este cea mai precisă măsură a „intensității” luminii relevante pentru creșterea plantelor, deoarece măsoară direct cantitatea de lumină disponibilă pentru fotosinteza acestora. Numără toți fotonii între 400-700 nanometri, intervalul pe care plantele îl folosesc pentru fotosinteză.

Ce valori PAR ar trebui să avem? Cu cât mai mult, cu atât mai bine? Ei bine, da și nu… depinde pentru ce avem nevoie:

Valori PAR	Recomandat pentru
20-50 umoli	Niveluri scăzute de lumină Potrivite pentru plante de acvariu la umbră, cum ar fi Anubias, feriga de Java, Cryptocoryne și mușchi. Nivelurile de lumină sunt atât de scăzute, încât algele sunt ușor de gestionat.
50-90 umoli	Niveluri medii de lumină Cu niveluri bune de CO2, puteți crește foarte multe plante de acvariu și puteți obține culori bune pentru plantele roșii. Excelent pentru Iwagumi și peisaje acvatice în stil natural. Plantele de tip covor cresc cu viteză bună.
90-150 umoli	Niveluri ridicate de lumină Excelent pentru scoaterea în evidență a colorației plantelor roșii și pentru creșterea speciilor pretențioase. Oferă densitate și viteză mare de creștere. Necesită control bun al fertilizării și CO2 pentru a evita algele.
> 150 umoli	Niveluri foarte ridicate Efect de pigmentare excesivă asupra plantelor roșii, tonuri intense. Permite o densitate maximă a plantelor grupate. Necesită întreținere de expert pentru a menține acvariul lipsit de alge.

Și acum vine întrebarea: Avem nevoie pentru Amazon sword și Anubias de o lampă cu PAR la nivelul substratului de 150 μmol?

Evident că nu! Dacă facem asta, vom avea o mare problemă cu algele. Lămpile pentru acvarii au devenit din ce în ce mai puternice în timp. Lămpile premium, de la mărci populare precum Chihiros, Week Aqua etc., produc o cantitate enormă de lumină pentru dimensiunea lor. Utilizarea unei cantități mult mai mari de lumină decât este necesar pentru a atinge obiectivele acvariului are ca rezultat renunțarea multor acvariști fără experiență la acest hobby (mai ales în cazul acvariilor fără CO2).

OK! Cum măsurăm PAR? Păi, aici vine vestea proastă: se măsoară cu un aparat care se numește PAR-metru și este destul de scump. Din fericire, există și metode mai ieftine, dar nu la fel de precise.

Aplicația este surprinzător de precisă pe iPhone-uri. Cu toate acestea, citirile variază considerabil între modelele Android, deoarece senzorii camerei pot diferi mult mai mult decât pe modelele iPhone. Practic, aplicația este cu adevărat utilizabilă doar pe iPhone-uri.

Profilul plătit merită investiția. Deoarece aplicația folosește diferite profiluri de lumină pentru a extrapola sau estima PAR, achiziționarea profilului „LED cu spectru complet” a îmbunătățit semnificativ precizia (am avut ocazia să testez și cu un PAR-metru, iar diferențele sunt de doar 10-15 μmol). Până la urmă, mi-e totuna dacă am o lampă cu 30 sau 50 μmol, sau una cu 100 versus 120 μmol.

Bun, veți spune, atunci mă duc și îmi iau un bec LED normal și îl pun la acvariu. Am auzit eu că 6500K este spectrul ideal!

Cea mai mare păcăleală și o adevărată schemă de marketing este mitul conform căruia 6500K ar fi spectrul „ideal” doar pentru că se potrivește cu nuanța soarelui. Clasificarea Kelvin (K) nu este un indicator bun pentru a stabili dacă o lumină este sau nu potrivită pentru creșterea plantelor. Aceasta măsoară pur și simplu nuanța vizuală a luminii (așa cum este percepută de ochiul uman).

„Spectru complet” (Full Spectrum) este, de asemenea, un termen de marketing care nu are nicio legătură directă cu randamentul luminii asupra plantelor. Orice lumină albă poate fi descrisă ca fiind cu spectru complet, deoarece toate luminile albe conțin, implicit, lungimi de undă roșii, verzi și albastre. În plus, puteți crește plante la fel de bine și fără lumină cu spectru complet (a se vedea plantele crescute în hypermarketuri sau sere, unde se folosește adesea doar lumină roșie și albastră).
Bun! Deci spectrul nu e important? Ba este foarte important!

După cum putem observa, la culoarea roșie plantele cresc în înălțime, dar rădăcinile și tulpina nu sunt foarte robuste. Pe de altă parte, la culoarea albastru 100%, plantele au rădăcini și tulpini solide, dar creșterea în înălțime este înceată.

Recomandarea mea este să aveți un procent echilibrat între roșu și albastru, chiar paritate dacă se poate.

La fel de important este, probabil, unghiul de dispersie al lămpii. În cazul becului LED normal, acesta este de 180°. Ce înseamnă asta? Păi, te va orbi cu siguranță și o parte din energia disipată ca lumină de bec se pierde, deoarece va lumina porțiunea din afara acvariului.

La fel de important pentru calitatea iluminării este adâncimea coloanei de apă! De ce? Ați văzut documentare filmate în apă dulce? Dar în apă sărată? De la o anumită adâncime, apa are culoarea albastră, nu?

Ei bine, cu cât lungimea de undă a spectrului este mai mare, cu atât aceasta reușește mai greu să se transmită în apă. Practic, culoarea albastră pătrunde cel mai mult în apă, iar culoarea roșie cel mai puțin. Mai jos aveți două diagrame în care, dacă modificați adâncimea, se simulează cum va pătrunde lumina în apă:

Spectru RGB LED în Apă

Adâncime: 0 cm

" >

Spectru LED 6500K în Apă de Acvariu

Adâncime: 0 cm

" >

șa că și adâncimea bazinului trebuie luată în calcul.

De altfel, este foarte important să luați în calcul, în momentul în care doriți să achiziționați o lampă, ce condiții aveți în acvariu (fertilizare, CO2 etc.). A se vedea articolul despre echilibrul din acvariu.

Cum să avem echilibru în acvariu

admin — Sun, 07 Sep 2025 10:23:00 +0000

M-am gândit să încep să explic despre echilibrul din acvariu. Când ceva nu îți merge bine, imediat vine cineva și îți spune: „ai dezechilibre în acvariu”. Ce înseamnă asta?

Păi, hai să vedem! Subiectul este destul de tehnic, dar voi încerca să îl fac cât mai puțin tehnic. Este posibil ca la un moment dat să intru prea mult în detaliu.

În primul rând, plantele acvatice au nevoie de trei chestiuni mari și late (mai e și apa, dar în acvariu presupunem că avem deja, nu?).

1. Lumină (vezi aici informații despre lumină)

2. Nutrienți (vezi aici despre cum să fertilizezi)

3. CO₂ (vezi cum se configurează CO₂-ul)

1. Lumina

Lumina este cel mai important factor din acvariu. În funcție de puterea luminii, plantele se dezvoltă mai repede sau mai încet. În momentul în care o plantă are acces la lumină, aceasta o va transforma prin fotosinteză (tip II) în oxigen și energie. Apoi, energia produsă, împreună cu CO₂ și nutrienți, produce hrana necesară plantelor printr-un alt tip de fotosinteză (tip I).

Foarte important la lumină este spectrul luminos, care trebuie să fie compus din lumină albastră (~460nm), roșie (~635nm) și verde (~520nm). Despre spectrul luminos vom vorbi într-o postare viitoare.

Cu cât lumina este mai puternică, cu atât potențialul de creștere al plantelor este mai mare. Atenție! Am spus potențialul de creștere, nu creșterea efectivă!

2. Nutrienții

Al doilea factor ca importanță sunt nutrienții. Având toți nutrienții necesari, planta va crește fără deficiențe.

Nutrienții se împart în:

– Macronutrienți: Plantele au nevoie de aceștia în abundență.

– Micronutrienți: Plantele au nevoie de cantități mici din acești nutrienți.

Singurii nutrienți care, din punctul meu de vedere, pot contribui la apariția algelor sunt fosfații și fierul. Însă, principala cauză a algelor în acvariu este amoniacul. Vom discuta și despre asta într-o altă postare, aveți răbdare!

3. CO₂ (Dioxidul de Carbon)

Dioxidul de carbon… o sursă indispensabilă plantelor, fără de care nu s-ar putea produce fotosinteza.

Să fie foarte clar: pentru acvariști, dioxidul de carbon există DOAR ÎN FORMĂ GAZOASĂ!

Sunt produse cu denumiri înșelătoare, gen „carbon lichid”, care sunt cu totul altceva și nu trebuie confundate cu injecția de CO₂ gazos (vezi aici despre ele).
Acum, câțiva cârcotași vor începe: „Dar eu nu injectez CO₂ în apă, deci nu am CO₂.”

Nimic mai greșit!

Transferul de gaze dintre aer și apă se produce la suprafața apei (prin agitația ei, numită și „vălurire”). În apă, chiar dacă nu injectăm CO₂, există anumite cantități de dioxid de carbon – mici, dar există. Așa că toți cei ce scriu că „Plantele sunt crescute fără CO₂” fac o greșeală, pentru ca vrei, nu vrei tot sunt crescute cu CO2. Putin, dar

Altă greșeală frecventă este următoarea: „Dacă ai injecție de CO₂, nu vei mai avea alge.” Greșită și asta. Atât plantele, cât și algele folosesc CO₂ pentru a realiza fotosinteza. Însă, în momentul în care plantele vor avea CO₂ din abundență, vor concura mai bine cu algele și le vor învinge. De exemplu, o plantă pe care cresc alge, având suficient CO₂, se va dezvolta mai repede; algele vor rămâne la partea de jos a plantei și fie vor muri din cauza umbririi, fie vor fi îndepărtate manual prin tăiere.

Echilibrul în Practică

Bun… dacă am vorbit de cele trei lucruri care fac o plantă să crească, putem să trecem cu adevărat la treabă. Și acum, foarte important: în funcție de câte plante și ce tipuri de plante ai în acvariu, vei avea nevoie de cele trei elemente în cantități mai mari sau mai mici.

Dacă ai plante cu creștere lentă, precum Amazon Sword, Anubias sau Bucephalandra, mai mult rău faci cu o lumină puternică. În acest caz, lumina puternică poate stimula o creștere a algelor mult mai rapidă decât a plantelor. Așa că, înainte să sari să iei cea mai puternică lampă de pe piață, uită-te în acvariu și informează-te ce tipuri de plante ai.

De asemenea, contează și procentul de masă vegetală din acvariu! Cu cât proporția de plante este mai mare, cu atât cerința de CO₂ și fertilizare va fi mai mare.

Documentați-vă mereu asupra plantelor: care sunt cerințele lor, în special la lumină. Unele cer o lumină mai slabă, altele o lumină foarte puternică. În funcție de cerințele plantelor, trebuie sau nu să adăugăm CO₂ și nutrienți!

Urmează grafice ce sunt interactive, vă recomandăm să le modificați după bunul plac! Acestea au fost realizate pentru ca toată lumea să înțeleagă importanța celor trei elemente în creșterea plantelor (lumină, CO₂, fertilizanți).

Diagrama Verticală cu Logică Avansată

Lumină 50%

CO₂ ...

Nutrienți ...

Creștere 50%

Putere Lampă: 50%

Cu cât lumina este mai puternică, cerințele de CO₂ pot crește și cerințele de fertilizare vor fi mai mari

Mutați sliderul pentru a modifica puterea luminii.

Păstrăm fertilizarea și CO₂-ul constant și vedem ce se întâmplă: dar dacă păstrăm fertilizarea și CO₂-ul la nivelul maxim și micșorăm lumina… ce se întâmplă?

Diagrama Interactiva ECHI

Lumină

CO₂

Nutrienți

Creștere

Putere Lampă:

În figura de mai sus, cu verde este ilustrat necesarul, iar cu albastru nivelul la care menținem fertilizantul și CO₂-ul în acest caz.
În momentul în care reducem lumina și lăsăm CO₂-ul și fertilizarea la același nivel, planta va încetini din creștere (figura 2), chiar dacă nivelul de CO₂ și fertilizarea a rămas constant. Planta va consuma mai puțin CO₂ și mai puțini nutrienți. Indiferent dacă fertilizăm mai mult, ea nu va crește mai repede, dar va continua să crească sănatos.

O Analogie Simplă: Două Motoare

Vreau să vă imaginați două motoare, alimentate de același carburant, să zicem benzină. Un motor de 6 litri și unul de 0,9 litri; la ambele băgăm benzină „din aia bună” (CO₂ și Nutrienți).

Motorul de 6 litri va fi mult mai puternic, dar va consuma mai mult carburant.

Cel de 0,9 litri va fi mai slab, dar va consuma mai puțin.

În cazul motorului mic, benzina nu se irosește pur și simplu. Așa și cu nutrienții noștri: vor rămâne în coloana de apă sau vor fi absorbiți de substrat, dacă avem un substrat fertil sau aquasoil.

Plante „Easy” vs. Plante cu Cerințe Mari

Acestea sunt exemple de plante „Easy”, plante ale căror cerințe nu sunt atât de mari. De aceea, ele pot fi crescute și fără injecție de CO₂ (practic, sunt crescute tot cu CO₂, dar prin schimburile de gaze de la suprafața apei, avem 1-5 ppm CO₂ în acvariu).

Ok, acum hai să vedem ce se întâmplă la o plantă care are niște cerințe minime, să zicem minim 20 ppm CO₂ și fertilizanți.

Diagrama ECHI v4.4 - Factor Limitant

Lumină

CO₂

Nutrienți

Creștere

Putere Lampă:

CO₂ Adăugat:

Nutrienți Adăugați:

Dacă nu îi putem satisface condițiile minime de CO₂ și fertilizare, planta va avea de suferit și, mai mult ca sigur, va muri!

Dacă mărim puterea luminii, planta va avea nevoie de un aport mai mare de nutrienți. În cazul în care nu satisfacem această nouă cerință, se declanșează o reacție în lanț:

Planta intră în stres. Nu va muri imediat, dar va fi stresată, iar acest stres este un factor major care favorizează apariția algelor.

Frunzele vechi sunt sacrificate. Pentru a supraviețui, planta își va canaliza toată energia și resursele mobile către creșterea nouă (frunzele tinere). Ca urmare, frunzele vechi, private de resurse, vor începe să se topească și/sau vor apărea alge pe acestea.

Adaptarea. Planta va încerca să se adapteze la noile condiții, dar în acest interval de tranziție, acvariul devine vulnerabil. Este posibil ca planta sa moară.

De asemenea, sunt plante cu creștere lentă care nu au nevoie de lumină puternică, fertilizant sau CO₂ injectat.

Acestea sunt adesea numite plante „easy” sau „low-tech” și includ specii precum Anubias, Microsorum (Java Fern) și diverse tipuri de Cryptocoryne.

Diagrama ECHI v5 (Low-Tech)

Lumină

CO₂

Nutrienți

Creștere

Putere Lampă:

CO₂ Adăugat:

Nutrienți Adăugați:

Dacă mărim luminozitatea, CO₂-ul și nutrienții, planta nu va crește mai repede! Fiecare plantă are o viteză maximă de creștere, dictată de genetica sa. Odată ce i-ai satisfăcut cerințele maxime, un surplus de resurse nu o va face să crească mai repede.

Mai mult, dacă mărim luminozitatea la plantele cu creștereînceata, riscăm ca algele să profite de acest surplus, pentru că întotdeauna va fi o competiție între plante și alge!

În concluzie, o lampă bună nu înseamnă și o lampă puternică. O lampă bună este o lampă ce oferă plantelor din acvariul tău exact cât au nevoie pentru o creștere echilibrată!

Regula de Aur: Alege Lampa în Funcție de Plante

Ai plante nepretențioase (ex: Anubias, ferigi) și nu injectezi CO₂? Atunci nu cumpăra o lampă High-Tech. Lumina prea puternică va favoriza algele, nu plantele.

Ai plante foarte pretențioase și injectezi CO₂? Atunci nu cumpăra o lampă Mid/Low-Tech. Lipsa luminii va fi factorul limitativ și nu te vei bucura de potențialul plantelor.

Pentru întrebări și nelămuriri, vă stau ca de obicei la dispoziție.

Cum sa alegem corect fertilizantul

admin — Thu, 21 Aug 2025 11:01:00 +0000

Ai ajuns pe pagina Aquatilia și nu știi ce fertilizant să alegi?

Nu e nicio problemă!

Te putem ajuta cu niște sfaturi despre ce fertilizant să alegi.

În primul rând, tot m-a întrebat lumea: „Când fertilizăm? Dimineața, înainte să aprindem lumina la acvariu? Când e lumina în acvariu? Seara?„

Ei bine, răspunsul este: Când vreți voi! NU CONTEAZĂ! La o fertilizare de calitate, plantele vor consuma cât au ele nevoie și vor avea inclusiv rezerve, adică ar trebui ca după ce se termină perioada de iluminare să mai avem nutrienți în coloana de apă. La fel, în momentul în care aprindem lumina, plantele nu vor sări pe toți nutrienții deodată. Nutrienții se asimilează în timp.

Cum e mai bine? Să dozăm cu Macro și Micro separat sau cu All in One?Cum doriți voi. Dacă sunteți mai comozi cu All in One, dacă vreți să dozați separat, dozați separat. Suntem în anul 2025, există chelați, fosfatul nu se mai amestecă cu fierul dacă ai chelați buni.

Aș fi curios la alții dacă pui Macro și după un timp Micro, cum sa amesteca substantale… nu reacționează în acvariu dacă nu sunt chelate cum trebuie? Sau Macro se ascunde într-un colț și Micro în celălalt colț și nu își vorbesc și nici nu se amestecă?

Iata mai jos niste recomandari de fertilizare:

1. Avem un acvariu cu foarte putine plante

Nu are rost sa fertilizam!

2. Avem un acvariu cu multe vietuitoare si mai putine plante:

In acest caz, iti recomandam Aquatilia Start. Hai sa iti explicam si de ce. In acvariul cu multe vietuitoare, nitratii si fosfatii vor fi produsi. Restul mineralelor nu se pot produce in natura (K, Fe, etc.) si de aceea le vom introduce noi cu Start (nu contine nitrati si fostati).

3. Avem acvariu in care avem suficiente plante si nu avem CO2?

Nimic mai simplu! Folosim Aquatilia All in One si dozam intre jumatate si doza recomandata (Incercam cu jumatate de doza, iar daca apar deficiente marim doza).

4. Avem un acvariu in care avem multe plante, avem CO2 (vezi cum poti seta optim CO2 aici) si vrem ca plantele sa nu creasca foarte repede?

Perfect! Folosim Aquatilia All in One si dozam cantitatea recomandata.
Avantaje:
– Mai putina mentenanta.

Dezavantaje:
– Crestere moderata a plantelor.

5. Avem un acvariu in care avem multe plante, avem CO2 (vezi cum poti seta optim CO2) si vrem ca plantele sa aiba o crestere rapida (la plantele care au o crestere rapida)?

Dozam cu Aquatilia E.I. doza recomandata (nu recomandam depasirea dozei recomandate la E.I.).
Avantaje:
– Crestere accelerata a plantelor.

Dezavantaje:
– Mai multa mentenanta.

6. Am pornit un acvariu cu Aquasoil.

Nimic mai simplu, folosim Aquatilia Start. Plantele vor folosi nitratii si fosfatii din sol, iar restul elementelor vor fi disponibile in coloana de apa. Dupa consumarea nutrientilor din sol trecem la Aquatilia All in One,Aquatilia E.I. sauAquatilia Macro siAquatilia Trace.

8. Vrei sa controlezi tu cresterea ?

OK, atunci folosim Aquatilia Macro si Aquatilia Trace. Macro il dozam cum dorim noi, iar Trace il dozam cu doza recomandata.
Avantaje:
– In functie de dozajul Macro poti avea o crestere inceata sau rapida a plantelor
Dejavantaje:
– Presupune un dozaj mai complex, avand in vedere ca sunt doua flacoane.

Nu recomandam adaugare de fier/dozare suplimentara de microelemente (Trace) decat daca pH-ul apei este de peste 7,5 !!! Pana la pH 7,5 chelatii din fertilizantii Aquatilia sunt stabili. Dozajul suplimentar de fier poate provoca alga BBA!

9. In cazul in care avem duritatea carbonica (KH) foarte mare, avem doua solutii pentru a reduce duritatea:

a) Cea mai ieftina pe termen lung: Osmozor si folosirea apei de osmoza. Din pacate implica depozitarea apei, osmozoarele ieftine avand un randament destul de scazut.
b) Cea mai comoda: Aquatilia KH-. Apropo, pe ajutor aveti calculator de dozaj in care daca introduceti duritatea apei dumneavoastra, volumul acvariului si duritatea tinta.

Mai sus avem acvariul aflat intr-o zone cu duritate carbonica mare.

Acvariul actual cu duritate carbonica ~5 grade.

Evident, daca nu va regasiti in una din situatiile de mai sus, ne puteti contacta in privat (pe Whatsapp sau pe Facebook Messanger).

Va recomandam sa cititi si articolele urmatoare:
Cum restabilim echilibrul in acvariu
Mituri si legende desfiintate
Despre „Carbonul lichid”

Metoda Walstad

admin — Sun, 17 Aug 2025 13:52:00 +0000

Așa cum îi spune numele, Metoda Walstad a fost inventată de Diana Walstad, biolog și acvarist American.

Această metodă, popularizată prin cartea sa „Ecology of the Planted Aquarium”, propune o alternativă la acvariile tradiționale, puternic tehnologizate, punând accentul pe procesele naturale și pe interacțiunea dintre plante, pești și microorganisme. Principiul de bază al Metodei Walstad este utilizarea pământului de flori acoperit cu un strat de pietriș sau nisip. Acest sol, bogat în nutrienți, servește drept sursă principală de hrană pentru o abundență de plante acvatice. Plantele, la rândul lor, joacă un rol crucial în menținerea calității apei, acționând ca un filtru biologic viu. De asemenea, viețuitoarele au un rol foarte important, ele asigurând dioxidul de carbon necesar creșterii plantelor. Treptat se creează un ecosistem în care trebuie doar să completați cu apă (de preferabil din alt acvariu).

Avantaje:

Întreținere Redusă: Completăm doar cu apă când este cazul.
Costuri reduse: Elimină necesitatea unor filtre scumpe, a sistemelor de injecție cu CO2 și a fertilizanților comerciali.
Stabilitate: Creează un mediu acvatic stabil și sănătos pentru pești și plante.

Dezavantaje:

Numărul plantelor este destul de limitat, metoda funcționează cu plante foarte ușoare.
Perioada inițială de stabilizare poate fi mai lungă și poate necesita ajustări.
Acvaristul are un control mai puțin direct asupra parametrilor apei, bazându-se pe procesele naturale.
Rabdarea… pentru acvaristii incepatori, asta e cel mai mare dezavantaj.

Cum putem face un acvariu Walstad?
Pasul 1: Într-un bol adăugăm cam 3-4 cm de pământ de flori (pământul este de preferat să fie bio). Incercam sa compactam pamantul.
Pasul 2: Peste pământul de flori adăugăm un strat de 4 cm de nisip (nisipul are rolul de a ne păstra pământul la fundul acvariului).
Pasul 3: Plantăm acvariul masiv. Plante recomandate:

Hornwort
Guppy Grass
Elodea Densa
Myriophyllum
Vallisneria
Helanthium tenellum
Perioada de iluminare va fi de 6 ore. Dacă apar alge verzi se reduce perioada de iluminat.

Pasul 4: Adăugăm apă (de preferat din acvariu). Timp de 4 săptămâni, în fiecare săptămână facem schimb de apă 30%.
Pasul 5: Adăugăm viețuitoare (Molly, Guppy, Xipho, Creveți).
Pasul 6: Completăm cu apă când este nevoie, adăugăm hrană în exces.

Mai jos Walstadul meu pe care l-am tinut aproximativ un an:

Cum configurăm CO2 în acvariu?

admin — Wed, 25 Jun 2025 12:19:00 +0000

Printre primele întrebări pe care le-am pus în momentul în care am început să injectez CO2 în acvariu a fost: „câte bule pe secundă trebuie să am?”. Buuuuuuuuun, în principiu dacă copiem rețeta de la altcineva nu e neapărat corect, pentru că fiecare numărător de bule produce bule mai mici sau mai mari. De altfel sunt curios cum poate cineva să numere 3 sau 4 bule pe secundă. Ce trebuie să știți este că prin adiția de CO2, pH-ul din acvariu scade. Prima metodă (mai puțin exactă) e să vă achiziționați un drop checker. Este un dispozitiv care se introduce în acvariu și el ne va zice (cu o întârziere de două ore) cât CO2 avem în acvariu.

Bun și ce facem cu el? Îl băgăm în acvariu, evident. El va veni dotat cu o soluție pentru drop checker care ne va indica dacă avem sau nu suficient CO2 în acvariu.

Dacă drop checker-ul are culoare albastră, atunci e prea puțin CO2, dacă e verde „lime” atunci avem 30 ppm, iar dacă e galben, atunci e prea mult CO2.

Începeți cu câte bule doriți, și după 2 ore vă uitați la drop checker. E verde deschis? Atunci e corect setat CO2-ul. E verde închis, atunci mai mărim puțin, e albastru, atunci mai mărim puțin.

E galben? Atunci reducem adiția de CO2.

Asta e prima variantă. Destul de anevoioasă și implică multă răbdare.
Această metodă nu este foarte precisă, pentru că soluția de drop checker este influențată și de alți parametri din acvariu și nu doar de CO2. A se vedea imaginea de mai jos… Aceeași substanță, același număr de picături, am testat cu ambele în poziții diferite, același rezultat. Prima e mai gălbuie, a doua e verde lime

A doua variantă, mai exactă:

Înainte de pornirea instalației de CO2, măsurăm pH-ul. Începem să dozăm CO2 și la ~2 ore măsurăm pH-ul.

Ținta noastră este să avem cu 1 grad de pH mai jos (aici poți vedea ce pH are apa ta fără CO2) decât cu ce am început, în momentul în care închidem lumina.

Cum facem asta? În prima zi să zicem că începem cu o bulă (două, trei, cât vreți voi) pe secundă. Măsurăm la două ore și vedem ce obținem. Am ajuns la sfârșitul zilei la diferența de 1 grad de pH? Dacă da, super! Dacă nu, mărim dozajul și continuăm să măsurăm în ziua a doua. Și tot așa.
Bun, deci ținta noastră ar fi asta:

Avem prea mult CO2? Micșorăm dozajul. Nu se întâmplă nimic în acvariu dacă veți avea o cădere a pH-ului de 1,2!

Acum trebuie să decalăm puțin perioada. De ce? Pentru că vrem ca în momentul în care aprindem lumina, plantele să beneficieze deja de CO2.
Hai să vedem ce se întâmplă dacă pornim CO2-ul cu setările noastre cu o oră înaintea luminii…

După cum vedem, ajungem în zona de siguranță, cu o scădere a pH-ului mai mică de 1,2. Încă suntem în siguranță, plantele beneficiază deja de CO2 de la pornirea acvariului, dar suntem cam la limită.

Dar dacă oprim CO2-ul cu o oră înainte de a opri lumina? Ce se întâmplă?

A treia metodă, și cea mai eficientă din punctul meu de vedere, este să achiziționăm o sondă de pH (pH controller). Se bagă în priză, se setează pH-ul dorit și gata cu munca noastră. Cu aceste sonde de pH veți avea pH-ul constant 24 de ore din 24. Evident, sonda va fi conectată la o electrovalvă.

Această metodă este cea mai precisă, dar implică costuri anuale. Sonda trebuie calibrată constant, iar după 12-18 luni ea trebuie schimbată.

KH și GH

admin — Tue, 25 Mar 2025 13:32:00 +0000

pH-ul reprezintă logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen dintr-o soluție, indicând caracterul acid sau bazic al acesteia. Prin noțiunea de pH se exprimă cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substanțe, pe baza concentrației ionilor numiți hidroniu H3O+, bla bla bla. Plictisitor!

Dacă pH-ul este 7, atunci soluția este neutră. Dacă este mai mic de 7, atunci începem să vorbim despre un lichid acid, iar dacă este mai mare de 7, vorbim despre o soluție bazică sau alcalină.

În natură, pH-ul din lacuri și râuri fluctuează: crește noaptea și scade ziua, diferența fiind, în general, de un grad.

Aoleu, păi să fac apa acidă? Nu omoară peștii? Dacă eu nu beau apă acidă, cum să le fac peștilor așa ceva? Păi, Cola are pH 2!

Dar dacă scad pH-ul sub 6, îmi va omorî bacteriile bune din acvariu? Răspunsul este NU! Am avut pH 5,50 și nu mi s-a deciclat acvariul. În schimb, dacă coborâți pH-ul sub 4, atunci cred că omorâți cam tot. Cum am mai spus în altă postare, pentru acvariu, pH-ul ideal ar fi între 6,00 și 6,50, pentru ca plantele să poată primi toți nutrienții necesari.

La valori mari ale pH-ului, de peste 7,5, chelații încep să se descompună, eliberând fierul. Acesta precipită rapid, devenind indisponibil pentru plante și depunându-se sub formă de sediment.

Păi și am pH 8, așa e apa de la rețea! Ce pot să fac? pH-ul este în strânsă legătură cu alt „dinozaur” numit KH. KH-ul este duritatea carbonică și măsoară concentrația de bicarbonați din apă. Cu cât este mai mare KH-ul, cu atât și pH-ul va fi mai mare.

Păi și cum facem să scădem pH-ul și KH-ul? Ca să scădem KH-ul, putem să folosim soluții pentru reducerea durității carbonice sau apă de osmoză.

De exemplu: Aquatilia KH-. Atenție! Înainte de a începe să scădeți KH-ul, faceți teste cu picătura dedicate pentru KH. Când ați scăzut KH-ul, automat va scădea și pH-ul.

pH-ul mai scade și în momentul în care injectăm CO2, dar nu va scădea cu mai mult de 1,5 grade fără să afecteze peștii.

Păi și ce fac dacă am KH-ul prea mic și vreau să îl mai cresc? Aici e și mai simplu. Cumpărați bicarbonat de potasiu și dozați aproximativ 4 grame la 100 l de apă. Va crește duritatea carbonică cu 1 grad.

Toată lumea pune întrebarea: „Cu câte bule pe secundă trebuie să dozez CO2 astfel încât acvariul meu să aibă parametrii optimi de CO2?”

Pentru că nu vrem să inventăm apa caldă, vă informez că există un tabel pentru a ști cam cât CO2 avem în acvariu în funcție de pH și KH. Având în vedere că tabelul nu conținea și valori ale pH-ului mai mici de 6, am decis să îl extind puțin.

Oricum, dacă vreți să calculați singuri valorile CO2-ului din acvariu, vă las și formula mai jos:

Formula de calcul CO₂

CO₂ = 3 × KH × 10^{(7 – pH)}

*KH se introduce în grade germane, iar rezultatul este în ppm.

Acum, trebuie să luați în calcul faptul că pH-ul este influențat și de alți parametri ai acvariului, așa că eu aș merge pe o țintă de aproximativ 45-47 ppm CO2 în acvariu. Sau, mai exact, aș urmări coborârea pH-ului cu un grad față de valoarea sa inițială.

De ce este mai sigură metoda scăderii cu un grad?
Tabelele și formulele de calcul presupun că singurul lucru care modifică pH-ul este CO2-ul. În realitate, în acvariu avem și alți acizi (acizi humici din substrat sau lemne, nitrați, fosfați) care pot „păcăli” valorile.

Ciclarea acvariului

admin — Tue, 25 Mar 2025 05:58:00 +0000

Esti incepator, ti-ai luat un acvariu si nu ti-a zis nimeni ce sa faci? Ai inceput sa pui pesti din prima si ei au inceput sa se imbolnaveasca?

Nasol!

Ai facut aceeasi greseala pe care au facut-o 70% din cei care au fost incepatori.

De ce se intampla asta? Pentru ca inainte sa poti pune pestii in acvariu, acesta trebuie sa se populeze cu niste bacterii.

Foarte pe scurt, pentru ca am observat ca lumea nu mai are rabdare sa citeasca:

In acvariul datorita pestilor, mancarii si a descompunerii unor plante se produce amoniac. Amoniacul e foarte toxic pentru pesti, dar exista niste bacterii transforma amoniacul in nitriti. Ele vor popula filtrul. Nitritii sunt si ei toxici pentru pesti si vietuitoare, dar nu ca amoniacul. Asa ca mai asteptam un pic… pana apar bacteriile alea care transforma nitritii in nitrati. Nitratul nu e daunator vietuitoarelor pana la o concentratie ce depaseste 50 ppm (parti pe milion, sau mg/l). Asa ca acum poti sa bagi pestii in acvariu.

Cum scapam si de nitrati? facem schimburi de apa. Prin schimburi de apa se elimina toate elementele.

Bun si acum ce trebuie sa fac?

Daca ai deja vietuitoare in acvariu recomandarea mea este sa schimbi 50% din apa cam la 3 zile, si asta timp de 3 saptamani sau pana apar diatoamele. Apoi, poti sa faci schimburi saptamanale de 50% din apa.

Daca inca nu ai bagat vietuitoare si te-ai decis sa ai plante naturale, atunci eu iti recomand schema de ciclare de aici: LINK

CO2 Presurizat

admin — Mon, 03 Mar 2025 11:48:00 +0000

Injecția de CO2.

„Ce injecție domne’? Suntem la spital?”„Injecția de CO2” este modalitatea prin care adăugam adițional CO2 in bazinele noastre. Procedeul se cheamă barbotare, adică trecem dioxidul de carbon prin apa. Ca acest procedeu sa aibă un randament cat mai mare, „bulele” de CO2 trebuie sa fie cat mai fine.

Gazul din butelia de CO2 sau „bomba” de CO2, nu se poate adaugă direct in bazin, pentru ca astfel ar avea un randament foarte slab, si astfel se folosesc difuzoare sau reactoare. Acestea folosesc niște membrane foarte fine prin care „sparge” gazul in mai bule foarte fine.

Buuuuuuun, dar nu injecția de CO2 nu e naturală, ați văzut voi sisteme din astea prin râuri si lacuri ?

Sincer, daca e sa ne raportam la nivelul de CO2 dizolvat in acvariile fără CO2 injectat (2-3 ppm) si sa comparam cu testele făcute in râurile si lacurile naturale vom regăsi niște rezultate surprinzătoare.

In habitatul natural sunt nivele destul de mari (exemplu: 5,9 ppm in Rio Yanayacu (Peru), 32 ppm Rio Aro (Venezuela)!!) datorita descompunerii organice.

Carbonul este cel mai important macroelement, el regăsindu-se in 40-50% din masa plantelor, o planta folosind de pana la 10 ori mai mult carbon decât orice alt macroelement.

In acvariile plantate, injecția de CO2 mărește viteza de creștere a plantelor, precum si calitatea plantelor.

De exemplu: Ludwigia Super red, sau Rotalla Singapore nu are nevoie de CO2 pentru a creste, dar injecția de CO2 este necesara pentru ca planta sa aibă o culoare mult mai roșie.

Chiar si „mosul” si Bucephalandrele au o colorație mult mai buna si o creștere mai buna când se folosește injecția de CO2.

Pe de alta parte, la polul opus, Trithuria Laterna, multe specii de Eriocaulon si multe alte plante nu pot supraviețui fără injecție suplimentara de CO2… pentru ca asa au crescut in habitatul natural!

Plus ca in natura multe plante cresc si emers, iar in acest caz au acces nelimitat la CO2.

Bun! Sunt doar avantaje ?

Nu. Sunt si dezavantaje.

Primul dezavantaj e ca dioxidul de carbon înseamnă un cost suplimentar. Investiția de baza e mare, costurile buteliei, a reductorului si a difuzorului/reactorului de CO2 ajung pe la 500-600 lei.

Apoi sunt costuri cu reîncărcarea buteliei (mici, dar tot costuri sunt ).

Alt dezavantaj e ca daca nu este folosit cu atenție, poate omora peștii

Ghid pentru 90 zile ale acvariului plantat

admin — Mon, 03 Mar 2025 09:02:00 +0000

Ghid pentru primele 90 de zile pentru un acvariu plantat.

In primul rand, acest ghid nu imi apartine, il gasiti in aplicatia Tropica (pe mobil). Eu doar mi-am permis sa traduc acest ghid, sa il adaptez putin si sa il recomand.
Am tot startat acvarii si niciodata nu am dat gres cu acest ghid.

Fertilizarea lichida va fi facuta zilnic.

Ziua 1:

NU ADAUGATI CREVETI, PESTI SAU ALTE VIETATI. Acvariul nu este ciclat.
Verificati echipamentul. Merge filtrul? Priza programabila este setata corect ?

Recomandarea este sa incepem cu un program de maxim 6 ore pe zi in prima saptamana. De preferat setati lampa la 0,5W/l (30 lumeni/l). Vom creste intensitatea saptamana viitoare.
Daca aveti posibilitatea de injectare a CO2-ului, atunci pornim CO2-ul din ziua 1. In setam cu rabdare.
Plantati plante cu crestere rapida. Va vor ajuta la prevenirea algelor.
Se incepe fertilizarea din prima zi, dozand jumatate din doza recomandata.

Ziua 3:

Schimbati 50 % din apa, la fiecare 2 zile in fiecare saptamana. Dozati jumatate din doza de fertilizanti recomandata.

Ziua 5:

Schimbati 50 % din apa.
Curatati geamul acvariului.
Dozati jumatate din doza de fertilizanti recomandata.

Ziua 6:

Taiati varfurile plantelor (daca acestea au cel putin 10 cm).
Dozati jumatate din doza de fertilizanti recomandata.

Ziua 7:

Mariti durata luminii la 8 ore.
Schimbati 50 % din apa.
Dozati jumatate din doza de fertilizanti recomandata.

Ziua 8:

E posibil ca in aceasta saptamana sa va apara diatoame (apar in cazul in care acvariul este ciclat). Diatomul este un tip de alga care apare la un acvariu recent pornit. Aceste alge vor aparea si vor fi prezente in jur de 2 saptamani. Aici ghidul recomanda indepartarea manuala, eu am fost mai lenes.
In momentul cand apar diatoamele, ghidul zice ca acvariul este ciclat si recomanda sa introduceti creveti si/sau melci. De recomandat e 1 Crevete Amano la 5 litri de apa (mie mi se pare mult). Puteti adauga si Cherry Shrimp sau melci.

Ziua 9:

Verifica plantele. Daca arata galbene sau gri, atunci trebuie sa maresti doza de fertilizant. Daca aveti gazon si gazonul are un covor de alge, atunci trebuie sa reduceti fertilizarea.
Tineti minte ca cu cat vor creste plantele mai mult, cu atat vor avea nevoie de fertilizare. Acum ele sunt mici, au nevoie de o doza mai mica.
Inlaturati frunzele/plantele moarte sau frunzele ranite.

Ziua 10:

Schimbati 50 % din apa, curatati geamul si fertilizati cu jumatate din doza recomandata.

Ziua 12:

Acvariul este ciclat si e timpul sa adaugam pesti mancatori de alge: Otto, SAE, Pethia Padamya.
Daca apa devine verde:
Daca aveti apa verde, o solutie eficienta este sa faceti un black-out de 2 zile si apoi sa faceti un schimb de apa de 75%. Incercati sa nu hraniti excesiv pestii!

Ziua 14:
Taie plantele daca este nevoie (planta este mai mare de 10 cm?). Replantati partea de sus.
Schimbati 50 % din apa, curatati geamul si fertilizati doza normala (nu de 5 ori nu de 3 ori, doza normala!). Daca folositi fertilizanti Aquatilia, puteti sa faceti o pauza de fertilizare la schimbul de apa.

Ziua 17:

Verifica plantele. Daca arata galbene sau gri, atunci trebuie sa maresti doza de fertilizant. Daca aveti gazon si gazonul are un covor de alge, atunci trebuie sa reduceti fertilizarea.
Tineti minte ca cu cat vor creste plantele mai mult, cu atat vor avea nevoie de fertilizare.
Inlaturati frunzele/plantele moarte sau frunzele ranite.

Ziua 21:

Schimbati 50 % din apa, curatati geamul si fertilizati doza normala (nu de 5 ori nu de 3 ori, doza normala!). Daca folositi fertilizanti Aquatilia, puteti sa faceti o pauza la schimbul de apa.
De acum facem un schimb de apa pe saptamana.

Ziua 25:

Verifica plantele. Daca arata galbene sau gri, atunci trebuie sa maresti doza de fertilizant.
Inlaturati frunzele/plantele moarte sau frunzele ranite.

Ziua 27:

Acum incep sa apara diferite tipuri de alge.
In functie de fiecare alga se aplica protocolul specific (Gasiti pe pagina Aquatilia).
Taie plantele daca este nevoie (planta este mai mare de 10 cm?).

Ziua 28:

Schimbati 50 % din apa, curatati geamul. Daca folosim fertilizant Aquatilia, de acum la schimbul de apa nu fertilizam. In rest fertilizam zilnic.
A aparut alga filamentoasa ? O puteti indeparta usor cu o periuta de dinti.

Ziua 35:

Taie plantele daca este nevoie (planta este mai mare de 10 cm?). Replantati partea de sus.
Schimbati 50 % din apa, curatati geamul si faceti pauza de fertilizare in aceasta zi.

Ziua 41:

Cei de la Tropica zic ca putem sa marim iluminarea de la 8 ora la 10 ore. Eu totusi nu o recomand.

Ziua 49/56/63/70/77/84/90.

Taie plantele daca este nevoie (planta este mai mare de 10 cm?). Replantati partea de sus.
Schimbati 50 % din apa, curatati geamul si faceti pauza de fertilizare in aceasta zi.