pH-ul reprezintă logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen dintr-o soluție, indicând caracterul acid sau bazic al acesteia. Prin noțiunea de pH se exprimă cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substanțe, pe baza concentrației ionilor numiți hidroniu H3O+, bla bla bla. Plictisitor!
Dacă pH-ul este 7, atunci soluția este neutră. Dacă este mai mic de 7, atunci începem să vorbim despre un lichid acid, iar dacă este mai mare de 7, vorbim despre o soluție bazică sau alcalină.
În natură, pH-ul din lacuri și râuri fluctuează: crește noaptea și scade ziua, diferența fiind, în general, de un grad.
Aoleu, păi să fac apa acidă? Nu omoară peștii? Dacă eu nu beau apă acidă, cum să le fac peștilor așa ceva? Păi, Cola are pH 2!
Dar dacă scad pH-ul sub 6, îmi va omorî bacteriile bune din acvariu? Răspunsul este NU! Am avut pH 5,50 și nu mi s-a deciclat acvariul. În schimb, dacă coborâți pH-ul sub 4, atunci cred că omorâți cam tot. Cum am mai spus în altă postare, pentru acvariu, pH-ul ideal ar fi între 6,00 și 6,50, pentru ca plantele să poată primi toți nutrienții necesari.
La valori mari ale pH-ului, de peste 7,5, chelații încep să se descompună, eliberând fierul. Acesta precipită rapid, devenind indisponibil pentru plante și depunându-se sub formă de sediment.
Păi și am pH 8, așa e apa de la rețea! Ce pot să fac? pH-ul este în strânsă legătură cu alt „dinozaur” numit KH. KH-ul este duritatea carbonică și măsoară concentrația de bicarbonați din apă. Cu cât este mai mare KH-ul, cu atât și pH-ul va fi mai mare.
Păi și cum facem să scădem pH-ul și KH-ul? Ca să scădem KH-ul, putem să folosim soluții pentru reducerea durității carbonice sau apă de osmoză.
De exemplu: Aquatilia KH-. Atenție! Înainte de a începe să scădeți KH-ul, faceți teste cu picătura dedicate pentru KH. Când ați scăzut KH-ul, automat va scădea și pH-ul.
pH-ul mai scade și în momentul în care injectăm CO2, dar nu va scădea cu mai mult de 1,5 grade fără să afecteze peștii.
Păi și ce fac dacă am KH-ul prea mic și vreau să îl mai cresc? Aici e și mai simplu. Cumpărați bicarbonat de potasiu și dozați aproximativ 4 grame la 100 l de apă. Va crește duritatea carbonică cu 1 grad.
Toată lumea pune întrebarea: „Cu câte bule pe secundă trebuie să dozez CO2 astfel încât acvariul meu să aibă parametrii optimi de CO2?”
Pentru că nu vrem să inventăm apa caldă, vă informez că există un tabel pentru a ști cam cât CO2 avem în acvariu în funcție de pH și KH. Având în vedere că tabelul nu conținea și valori ale pH-ului mai mici de 6, am decis să îl extind puțin.
Oricum, dacă vreți să calculați singuri valorile CO2-ului din acvariu, vă las și formula mai jos:
Formula de calcul CO2
*KH se introduce în grade germane, iar rezultatul este în ppm.
Acum, trebuie să luați în calcul faptul că pH-ul este influențat și de alți parametri ai acvariului, așa că eu aș merge pe o țintă de aproximativ 45-47 ppm CO2 în acvariu. Sau, mai exact, aș urmări coborârea pH-ului cu un grad față de valoarea sa inițială.
De ce este mai sigură metoda scăderii cu un grad?
Tabelele și formulele de calcul presupun că singurul lucru care modifică pH-ul este CO2-ul. În realitate, în acvariu avem și alți acizi (acizi humici din substrat sau lemne, nitrați, fosfați) care pot „păcăli” valorile.